Parsivitatea alearga prin vene.
E ca iubirea, o simtim,
Dar nu o vedem.
De ce antitezele sentimentale se aseamana?
De ce totul e nimic si nimicul e ceva?
Asta e o alta enigma.
Raspunsul inexistent,dar totusi
Il gasim undeva,
Undeva unde numai imaginatia
Ajunge si odata cu ea si
Subconstientul nostru pretios.
Ne amagim cu
Orice lucru umpic mai
Mult decat obijnuit si totusi…
Nu ne oprim.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu